Revelația, în definiția sa cea mai simplistă, este să scoată la lumină sau să dezvăluie. Cartea Apocalipsei este aducerea la lumină a lui Dumnezeu a tainelor care se referă la viitorul nu numai al tărâmului fizic sau al lumii fizice, ci și al spiritualului. Sfânta Biblie, cartea lui Dumnezeu, este alcătuită din multe capitole. Primul dintre aceste capitole se numește Geneza, iar ultimul capitol din cuvântul suveran al lui Dumnezeu se numește Apocalipsa. În prima, precum și ultima dintre aceste cărți, Dumnezeu face lumină, el dezvăluie misterele planurilor Sale pentru lume, precum și pentru ale Sale, tuturor celor suficient de harnici pentru a căuta, studia, ruga și căuta înțelegere. Deși Biblia în întregime este disprețuită și urâtă de dușman, există două cărți pentru care deține o ură specială, cartea Geneza și cartea Apocalipsa. De ce s-ar putea să întrebați că aceste două cărți sunt atât de detestate de diavol? Răspunsul este simplu. În Geneza, diavolul este revelat și dezvăluit ca dușmanul lui Dumnezeu, în timp ce în Apocalipsa ni se arată victoria supremă a lui Dumnezeu asupra acestui dușman. Cartea Apocalipsei este unică prin faptul că în paginile sale găsim întreaga Evanghelie, de la început până la sfârșit. Mintea lui Dumnezeu, planul lui Dumnezeu, voința lui Dumnezeu, sunt toate dezvăluite în detalii vii. Deși pentru mulți Apocalipsa este o carte a umbrelor, dificil de înțeles, devine din ce în ce mai relevantă și mai ușor de înțeles pe măsură ce evenimentele iau forma și tot ce s-a prezis începe să se întâmple în fața ochilor noștri. Chiar și marii oameni de credință care au venit înaintea noastră au avut dificultăți cu Apocalipsa, începând cu Luther care ar fi eliminat această carte din Noul Testament, dacă nu s-ar fi temut de Dumnezeu, la Calvin care a ales să nu comenteze, din lipsă de înţelegere. Minunarea și măreția timpurilor în care trăim, constă în faptul că, văzând că anumite evenimente transpirau în generația noastră, începem să vedem că această carte prinde viață. Trăim într-o epocă în care o mare convergență globală a evenimentelor prinde contur și începe să apară, care semnalează credincioșii lui Dumnezeu cu privire la faptul că timpul este aproape. Cartea Apocalipsei este o carte de acțiune. Raiul și pământul unul lângă celălalt, binele și răul sunt împletite într-un conflict brutal, îngerii și demonii luptă pentru sufletele oamenilor, iar la crescendo, binele învinge și cucerește răul, iar cei care rămân fideli până la sfârșit își primesc coroana de glorie. În prezent, datoria noastră ca slujitori ai lui Dumnezeu este să împărțim istoria și evenimentele pământului printr-o perspectivă spirituală, înțelegând astfel urgența orei în care ne aflăm. Acestea fiind spuse, o întrebare importantă la care trebuie să răspundem înainte de a continua este pentru cine a fost scrisă cartea Apocalipsa? Pentru mulți cărturari din zilele noastre, cartea Apocalipsei este irelevantă deoarece consideră că biserica nu va fi aici pentru evenimentele pe care le descrie. Mulți creștini din epoca modernă de astăzi nu își iau timp să studieze Apocalipsa, deoarece nu cred că le aparține. Ei skim suprafața cuvântului lui Dumnezeu care nu aspiră niciodată la lucrurile mai profunde ale lui Dumnezeu. Este o greșeală tragică să trecem cu vederea o carte de o asemenea importanță, deoarece pentru slujitorii lui Dumnezeu a fost scrisă Revelația și, mai mult decât atât, ni s-a dat să o înțelegem. A fost menit pentru slujitorii lui Dumnezeu și numai pentru slujitorii lui Dumnezeu, ca ei să poată cunoaște lucrurile care trebuie să aibă loc în scurt timp, așa cum este scris în primul verset sau Apocalipsa. Deși există adevăr în noțiunea că în această carte se găsesc mistere profunde pe care omul, cu mintea sa de carne, nu poate spera să le înțeleagă, cei care s-au născut din nou și au devenit ființe spirituale pot percepe cu ușurință înțelepciunea pe care Dumnezeu încearcă să o imparti. Diferența dintre oamenii de carne și oamenii spirituali este că oamenii spirituali nu studiază cartea Apocalipsei din curiozitate sau pentru a obține o previzualizare a marilor evenimente care urmează să vină, ci dintr-o dorință sinceră de a cunoaște împlinirea adevărului spiritual pe care îl conține. Nu întâmplător cartea Apocalipsa este ultima carte din Biblie. Este culmea, zenitul la care se ajunge abia după ce a urcat muntele transformării și al morții până la carne. Toată frumusețea Scripturii a fost adunată împreună în cartea Apocalipsa. Ceea ce este cel mai emoționant, cel mai relevant, cel mai viu, cele mai mărețe concepte atât ale legii, cât și ale profeției atinge un nou nivel și este pus în fața noastră pentru a ne mângâia, încuraja și exhorta la o viață devotată lui Dumnezeu. Lipsită de lacrimi, cartea Apocalipsei nu ar fi putut fi scrisă, absentă de lacrimi nu poate fi înțeleasă. Scriu aceste rânduri cu mare frământare și conflict interior, cu multă rugăciune pentru înțelepciune și perspicacitate, pentru că această carte, mai presus de toate, nu este una care să fie luată cu ușurință și nici una care să fie comentată fără ca lumina lui Dumnezeu să arate calea, și clarificarea lucrurilor neclare. Scriu aceste rânduri, pentru că acesta este timpul în care această carte trebuie percepută de biserică nu numai ca un discurs intelectual, nu numai ca ceva care se va întâmpla numai după ce am plecat, ci ceva ce noi, copiii lui Dumnezeu, va fi martor la. În următoarele săptămâni și luni, voi parcurge cartea Apocalipsei, verset cu verset, capitol cu capitol și prin harul lui Dumnezeu, dezvăluind câteva concepții greșite îndelungate, precum și aducând la iveală unele evenimente cu adevărat relevante care încă nu vor transpune atât în ​​lume, cât și în Biserică. Pentru cei care au fost adormiți de ideea că totul este bine, aceste scrieri vor fi un apel de trezire; Pentru cei care cred în mod ignorant că Revelația va avea loc numai după ce am plecat de pe acest pământ, ei vor fi o trezire grosolană; iar pentru cei care doresc să cunoască adevărul lui Dumnezeu, chiar dacă acesta le contrazice noțiunile preconcepute, vor fi iluminare. Fie ca Dumnezeul a tot ceea ce este să ne dea har, îndrăzneală și înțelegere și să ne fie credincioși, cu frica Domnului, ca tovarășul nostru constant, în tot ceea ce El descoperă. With love in Christ, Michael Boldea Jr.